David avea 62 de ani; era mai degrab[ ]mb[tr_nit dec_t b[tr_n.
ΓÇ₧|unamitaΓÇ¥, adic[ din |unem, localitate men@ionat[ ]n Ios 19, 18, unde se va afla \i generoasa gazd[ a profetului Elisei (4 Rg 4, 8); ast[zi, Sulam. Sulamita va fi numele iubitei ideale a lui Solomon (C_ntarea C_nt[rilor 7, 1).
= Nu a avut cu ea leg[tur[ trupeasc[. Se pare c[ prezen@a fetei f[cea parte din practica general[ a bunicelor b[tr_ne de a-\i aduce ]n pat nepoate tinere.
Adonia, n[scut din Haghita, era al patrulea fiu al lui David, dup[ Amnon, Chileab \i Abesalom (2 Rg 3, 2-5); ]ntruc_t primii trei muriser[, el se socotea ]ndrept[@it s[ mo\teneasc[ tronul.
Literal: ΓÇ₧a ]njunghiatΓÇ¥. Aduc_nd jertfe, Adonia se comport[ ca un suveran, osp[t_ndu-\i adep@ii \i, practic, delimit_ndu-\i adversarii (ceea ce pentru ace\tia va fi un semnal de alarm[).
Textual: ΓÇ₧Viu este DomnulΓÇ¥; formul[ stereotip[ prin care Dumnezeu era invocat drept martor al unui jur[m_nt sau al unei f[g[duin@e.
Cei din garda personal[ a regelui.
Ghihon: izvor la poalele muntelui Sion: locul ales de David (revenit la luciditate \i capabil de hot[r_ri) pentru ceremonia de ]nvestitur[ a lui Solomon.
Literal: ΓÇ₧din cortΓÇ¥; e vorba de cortul pe care David ]l adusese din casa lui Obed-Edom \i care ad[postea chivotul leg[m_ntului (2 Rg 6, 12).
Dac[ David nu a fost ]n stare s[ r[zbune asasinarea celor doi, el las[ aceasta pe seama fiului \i succesorului s[u, ΓÇ₧potrivit ]n@elepciuniiΓÇ¥ acestuia, adic[ atunci c_nd va crede c[ e momentul potrivit. ΓÇ₧}n iadΓÇ¥: ]n locuin@a mor@ilor; Hades; |eol.
ΓÇ₧Cetatea lui DavidΓÇ¥: fort[rea@a de pe muntele Sion, pe care el o luase de la Iebusei \i unde ]\i stabilise re\edin@a (2Rg 5, 7).
Se consider[, ]n general, c[ David a ]nceput s[ domneasc[ ]n anul 1000.
T. M.: ΓÇ₧... iar domnia lui a devenit foarte temeinic[ΓÇ¥.
Cu toate c[ Abi\ag nu fusese, practic, @iitoarea lui David, ea f[cuse parte, teoretic, din haremul acestuia. Or, primul pas al unui uzurpator era acela de a-\i ]nsu\i, total sau ]n parte, haremul regelui, a\a cum f[cuse Abesalom (2 Rg 16, 20-22). De aici, b[nuiala lui Solomon (dar \i prilejul de a se descotorosi de un adversar, a\a cum va face \i cu urm[torii doi). Cru@area lui Adonia fusese condi@ionat[ de absen@a vicleniei (1, 52).
Reaua purtare a fiilor lui Eli, dar \i nepermisa ]ng[duin@[ a acestuia, }l f[cuser[ pe Dumnezeu s[-i vesteasc[ stingerea tagmei preo@e\ti din familia sa (1 Rg 2, 27-36).
Adic[ sΓÇÖa a\ezat sub protec@ie divin[, ]ncerc_nd astfel s[ se salveze.
De aici, versetul cuprinde un episod care nu se afl[ ]n Versiunea Ebraic[, de\i o seam[ de elemente sunt diseminate prin alte capitole: a\adar, el este propriu Septuagintei. Fie c[ e vorba de o ΓÇ₧inser@ieΓÇ¥, cum cred unii, fie c[ e traducerea unui original pierdut, cum cred al@ii, el introduce un admirabil portret al lui Solomon ]n dimensiunea lui sofianic[, aceea de cel mai ]n@elept rege ]ntre to@i suveranii R[s[ritului. Biblia lui |erban, care se revendic[ de la textul Septuagintei, nu-l cuprinde, ceea ce ]nseamn[ c[ versiunea final[ a p[strat traducerea prezumat[ a lui Nicolae Milescu, f[cut[ direct din ebraic[. Edi@ia Rahlfs numeroteaz[ episodul cu 35 a-o.
frónesis: cuv_nt ]nrudit semantic cu sofía =„]n@elepciune”, dar deosebit prin nuan@e: „inteligen@[”, „ra@iune”, „iste@ime”, „pricepere” (a omului practic, care g[se\te repede solu@iile). Echivalente verbale ]n limba rom_n[: „a pricepe” = a ]n@elege; „a se pricepe” = a avea abilitatea de a face bine un lucru. Deseori ]ns[ sunt folosite ca sinonime (compar[, de exemplu, 2, 9 cu 2, 35 — ultima propozi@ie, unde e vorba de unul \i acela\i subiect).
sofía = „]n@elepciune”; capacitatea intelectului de a g_ndi ]n acela\i timp generalul \i particularul, de a cuprinde simultan am[nuntul \i ]ntregul, analiza \i sinteza; virtutea de a cugeta ]n profunzimea lucrurilor, dincolo de aparen@e; ]nsu\irea prin excelen@[ a marilor g_nditori din antichitatea greac[. Solomon a fost d[ruit de Dumnezeu cu „foarte mult[” ]n@elepciune, ceea ce ]nseamn[ o harism[ special[.
Textual: „inim[ larg[” (plátos kardía); generozitate; deschidere infinit[ (precum „nisipul de pe @[rmul m[rii”) spre comunicare \i comuniune.
Textual: ΓÇ₧... tuturor fiilor vechiΓÇ¥ (predecesorilor li se acord[ ]ntotdeauna prioritatea excelen@ei). Cu alte cuvinte: Solomon i-a ]ntrecut pe to@i cei de dinaintea lui. }n variant[ ebraic[: ΓÇ₧... mai presus dec_t a tuturor fiilor R[s[rituluiΓÇ¥, accentul str[mut_ndu-se din temporal ]n geografic.
Egiptenii, prin str[vechea lor cultur[ \i civiliza@ie, de@ineau primatul ]n@elepciunii.
Tat[l fetei nu a putut fi identificat. Oricum, o astfel de c[s[torie consfin@ea \i o alian@[ politic[ cu Egiptul, ceea ce ]nsemna enorm pentru micul stat israelian.
ΓÇ₧Casa DomnuluiΓÇ¥ este templul, marea oper[ a vie@ii lui Solomon (care a avut la baz[, de asemenea, ]n@elepciunea \i priceperea).
Toate cele enumerate: componente ale templului.
De aici p_n[ la sf_r\itul versetului, textul Septuagintei cuprinde un nou episod, menit s[ completeze portretul lui Solomon: celor dou[ calit[@i, ΓÇ₧pricepereaΓÇ¥ \i ΓÇ₧]n@elepciuneaΓÇ¥, li se adaug[ o a treia, aceea a ΓÇ₧c_rmuitoruluiΓÇ¥, cu toate efectele ei ]n materie de guvernare, organizare statal[, aprovizionare, putere armat[, politic[ extern[ etc. Episodul nu a fost preluat de vechile edi@ii rom_ne\ti; ]n edi@ia Rahlfs e numerotat cu 46 a-l.
árhon = „c_rmuitor”: conduc[tor cu autoritate asupra altora (inclusiv cea militar[) \i care este ascultat.
Prin ΓÇ₧R_uΓÇ¥ se ]n@elegea Eufratul. A\adar, @inuturile de la vest de Eufrat.
Versetul 1 al acestui capitol relateaz[, pe scurt, c[s[toria lui Solomon cu fiica lui Faraon, fapt care a fost deja relatat ]n 2, 35. Textul Masoretic, care nu cuprinde episodul, ]l relateaz[ aici, pe c_nd Septuaginta ]l omite. Totu\i, pentru integritatea capitolului, versiunea de fa@[ ]l preia ca atare.
}n lipsa unui templu central \i centralizator, o seam[ de jertfe erau aduse pe altare improvizate; acestea se situau pe ]n[l@imi, printrΓÇÖo veche tradi@ie a triburilor Canaanului.
Dup[ Iosif Flaviu, Solomon avea paisprezece ani c_nd sΓÇÖa urcat pe tron; dup[ tradi@ia rabinic[, doisprezece. Totu\i, la vremea c_nd a avut visul, expresia ΓÇ₧sunt un copilandruΓÇ¥ se referea mai degrab[ la dispropor@ia dintre v_rsta sa, ]nc[ t_n[r[, \i uria\a responsabilitate pe care \io asuma.
Literal: ΓÇ₧nu-mi cunosc ie\irea \i intrareaΓÇ¥.
Pentru a judeca drept trebuie ca mai ]nt_i s[ ai virtutea de a-i asculta pe cei ]mpricina@i. Aici „priceperea” ]l traduce pe sýnesis, cuv_nt foarte apropiat semantic de frónesis (vezi nota de la 2, 35); el st[ ]n rela@ie cu verbul „a pricepe” (syníemi) din versetul 9.
Dreg[torii: ]nal@i demnitari de la curtea regal[ \i din administra@ia @[rii. Ca de obicei, transcrierea numelor proprii din limba ebraic[ ]n cea greac[ a fost una din marile dificult[@i ale ostenitorilor Septuagintei; tot ca de obicei, versiunea de fa@[ preia Textul Masoretic (care, la r_ndul s[u, a fost ]ndreptat dup[ Septuaginta, mai ales ]n succesiunea logic[ a unor informa@ii).
Codex Vaticanus continu[ versetul cu urm[torul text: ΓÇ₧|i Solomon \i-a luat-o de so@ie pe fiica lui Faraon \i a adus-o ]n cetatea lui David p_n[ c_nd el a ispr[vit casa Domnului \i propria sa cas[ \i zidul Ierusalimului. Atunci Faraon, regele Egiptului, sΓÇÖa ridicat \i a luat Gaza \i a ars-o, precum \i a\ezarea canaanean[ din Mergab; iar Faraon le-a dat de zestre fiicei sale, so@iei lui Solomon; iar Solomon a zidit din nou GazaΓÇ¥.
Tir: marea metropol[ fenician[, vecin[ cu Sidonul; port la Marea Mediteran[. Hiram (grafiat uneori Huram), nume prescurtat din Ahiram (care ar fi ]nsemnat ΓÇ₧Fratele CeluiPrea]naltΓÇ¥) ]l ajutase pe David cu materiale \i me\teri pentru construirea casei sale din Ierusalim (2 Rg 5, 11).
Afirma@ie curioas[, proprie Septuagintei \i versiunii lui Lucian. Ceea ce ]n T. M. pare o simpl[ vizit[ de curtoazie, aici ea are un caracter ceremonial cu totul aparte. Potrivit unuia din documentele descoperite la Tell El-Amarna (capital[ a Egiptului ]n vremea lui Amenhotep III), ceremonialul ungerii era aplicat de un suzeran asupra vasalului s[u. De aici, specula@iile c[ daniile men@ionate ]n versetul 25 nu erau componenta unui simplu schimb comercial, ci un tribut anual pe care Solomon i-l pl[tea lui Hiram. E de observat ]ns[ c[ textul exprim[ o inten@ie care nu se finalizeaz[. }n ipoteza c[ Hiram i-ar fi oferit t_n[rului rege (de numai 12 sau 14 ani) suzeranitatea ΓÇö care ]nsemna \i o form[ de protec@ie ΓÇö, acesta ]i propune, pur \i simplu, un parteneriat. T. M.: ΓÇ₧Hiram, regele Tirului, \i-a trimis servii la Solomon, de vreme ce aflase c[ acesta fusese uns rege ]n locul tat[lui s[uΓÇ¥.
Mun@ii Liban \i Antiliban erau faimo\i (\i r_vni@i) pentru falnicele lor p[duri de cedru, lemn aromat \i de esen@[ tare, excelent ca material de construc@ii. Pinul (chiparosul) de Liban f[cea parte din specia r[\inoaselor mediteraneene (pinus maritima).
Tirul excela ]n materiale \i me\teri pentru construc@ii, dar avea o agricultur[ s[rac[ \i, oricum, ne]ndestul[toare pentru o mare metropol[ comercial[.
Birul (darea, impozitul) nu era perceput ]n bani, ci ]n zile de munc[ obligatorie.
SΓÇÖa calculat trecerea a unsprezece genera@ii de c_te patruzeci de ani fiecare. T. M. adaug[ una; a\adar, patru sute optzeci de ani, ceea ce ar ]nsemna anul 966 sau 965 (Solomon sΓÇÖa urcat pe tron ]n 970).
T. M.: ΓÇ₧]n luna ZifΓÇ¥ (adic[ ΓÇ₧a FlorilorΓÇ¥, dup[ tradi@ia canaanean[): aprilie-mai.
Textul urm[tor, p_n[ la sf_r\itul versetului, este reconstituit dup[ c_@iva codici, ]n special dup[ Purpureus; ed. Rahlfs numeroteaz[ cu 1 a-d. T. M. ]l a\az[ la sf_r\itul capitolului.
Un cot era de 0,48 m.
Versetele 11-14: text lacunar ]n ed. Rahlfs; redactat dup[ codicii Vaticanus \i Purpureus (note infrapaginale), ]n concordan@[ cu T. M.
}n forma unui p[trat (simbol al perfec@iunii), a\a cum va fi \i dimensiunea Noului Ierusalim (Ap 21, 16), altarul era spa@iul prin excelen@[ sacru, menit s[ ad[posteasc[ chivotul leg[m_ntului; el se va numi ΓÇ₧sf_ntasfintelorΓÇ¥.
Heruvimii erau simbolul prezen@ei Domnului.
Acest capitol cuprinde dou[ p[r@i: 1) Podoaba \i odoarele templului; 2) Casa lui Solomon. Aceasta este ordinea din Septuaginta. Textul Masoretic ]ns[ prezint[ ordinea invers[, adoptat[, ]n bun[ m[sur[, \i de vechile edi@ii rom_ne\ti, ceea ce face \i edi@ia de fa@[. Dac[ T. M. este pe alocuri deteriorat, nici textul LXX nu duce lips[ de lacune, ceea ce face ca ambele texte s[ devin[, deseori, complementare. Aceste descrieri, duse uneori p_n[ la am[nuntul ]n aparen@[ nesemnificativ, sunt singurele m[rturii dup[ care poate fi reconstituit[ fiin@a magnificului edificiu, av_nd ]n vedere c[ din templul lui Solomon, jefuit \i distrus de Nabucodonosor ]n 587, nu a mai r[mas nimic.
Cei doi st_lpi nu f[ceau parte din edificiul propriu-zis, ci erau separa@i, la mic[ distan@[ de intrarea ]n pridvorul templului. ΓÇ₧DreaptaΓÇ¥ \i ΓÇ₧st_ngaΓÇ¥ ]nseamn[ nord \i sud. Astfel de st_lpi puteau fi v[zu@i la intrarea a numeroase temple din Egipt \i Asia Mic[, p_n[ ]n Babilonia. Semnifica@ia celor doi st_lpi din Ierusalim este ]nc[ necunoscut[; se presupune c[ ar fi simbolizat doi mun@i printre care credincio\ii intrau ]n templu. C_t despre numele lor, \i acestea continu[ s[ r[m_n[ o enigm[. }n 2 Par 3,17 (Septuaginta) ele sunt traduse: ΓÇ₧TemeiulΓÇ¥ (Kat├│rthosis) \i, respectiv, ΓÇ₧T[riaΓÇ¥ (Ish├╜s). Plec_nd de aici, R. B. Y. Scott sugereaz[ c[ cele dou[ nume ar fi ]nceputul a dou[ fraze: ΓÇ₧El [Dumnezeu] va temeinici tronul lui David \i regatul s[u ]n veacΓÇ¥; \i: ΓÇ₧}ntru t[ria Domnului se va veseli regeleΓÇ¥. E de observat c[ sensul primului nume poate fi reg[sit ]n Psalmul 96, 2: ΓÇ₧Dreptatea \i judecata sunt temeiul tronului S[uΓÇ¥.
ΓÇ₧MareaΓÇ¥ de aram[ era un bazin uria\, ]n forma unei cupe, sprijinit pe un suport circular care, la r_ndul s[u, se sprijinea pe un suport rectangular. Vasul era folosit de preo@i pentru sp[l[rile rituale cu ap[.
Prin ΓÇ₧\asiuΓÇ¥ trebuie s[ se ]n@eleag[, aici, cadrul metalic al caroseriei unui vehicul (cum ar fi, ]n zilele noastre, cel al unui vagonet de min[), sprijinit pe dou[ osii \i sprijinind, la r_ndul s[u, un vas cu ap[ sus@inut de patru panouri de metal. A\adar, e vorba de o cuv[ portabil[ pe un vagonet. Cinci vagone@i puteau fi lega@i ]ntre ei, form_nd astfel un mic convoi rulant. }n apa ritual[ din aceste vase ]\i sp[lau preo@ii m_inile dup[ aducerea unei jertfe s_ngeroase totale (ΓÇ₧ardere-de-totΓÇ¥; ΓÇ₧holocaustΓÇ¥).
Literal: ΓÇ₧sf_ntaΓÇ¥, adic[ partea de mijloc a templului, numit[ astfel ]n func@ie de ΓÇ₧sf_nta-sfintelorΓÇ¥, adic[ altarul, spa@iul prin excelen@[ sf_nt.
ΓÇ₧NorulΓÇ¥ (substantiv articulat): e vorba de acela\i nor care-i c[l[uzise pe fiii lui Israel ]n pustie \i care se a\eza, ]n anumite momente, pe cortul lui Moise; simbol \i semn v[zut al prezen@ei Domnului.
ΓÇ₧]n fa@a noruluiΓÇ¥: grecescul pr├│sopon ]nseamn[ ΓÇ₧fa@[ΓÇ¥, dar \i ΓÇ₧prezen@[ΓÇ¥.
Versetele 12 \i 13 lipsesc din versiunile clasice ale Septuagintei \i sunt preluate aici din codici secundari, ca \i din T. M. Ideea se reg[se\te ]n v. 53.
Insisten@a cu care nu Domnul, ci ΓÇ₧numele DomnuluiΓÇ¥ este ar[tat ca fiind locatarul templului arat[, pe de o parte, grija de a evita orice posibil[ reprezentare antropomorf[ sau limitare a lui Dumnezeu \i, pe de alta, g_ndul teologic c[ Numele face parte din Fiin@[ (o teologie foarte bogat[ at_t ]n Noul Testament c_t \i la Sfin@ii P[rin@i ai Bisericii).
}n T. M., plural: ΓÇ₧... ai mil[ de robii T[i...ΓÇ¥ etc.
Cuv_ntul térpsis, folosit de numai dou[ ori ]n V. T. (aici \i la Sof 3, 17) exprim[ satisfac@ia sau bucuria care ]nso@e\te plinirea unei dorin@e (]n cazul de fa@[, zidirea templului).
ΓÇ₧T[ciuneΓÇ¥: boal[ molipsitoare, ]ndeosebi a cerealelor.
= Accent repetat pe ideea c[ ΓÇ₧locuin@aΓÇ¥ lui Dumnezeu e pretutindeni (]n cerul ceresc), c[ prezen@a Lui ]n templu e real[, dar c[ templul nu e altceva dec_t spa@iul sacru unde omul poate comunica, prin rug[ciune, cu Dumnezeu.
ΓÇ₧Cuptorul de fierΓÇ¥: metafor[ pentru duritatea chinurilor suferite de Israeli@i ]n Egipt (vezi \i nota de la Dt 4, 20).
= Catafatismul \i apofatismul lui Dumnezeu, Care poate fi definit, ]n acela\i timp, prin ceea ce este \i prin ceea ce nu este. Lumin[ \i Izvor al luminii, El locuie\teΓÇÖn ]ntuneric prin nep[trunsul Fiin@ei Sale, care r[m_ne inaccesibil[; pe muntele Sinai, ΓÇ₧Moise a intrat ]n ]ntunericul unde era DumnezeuΓÇ¥ (I\ 20, 21).
„... preafrumoas[”: echivalent pentru ekprepés (cuv_nt folosit numai aici ]n V.T.) = „superior”, „distins”, „remarcabil” (]ntre cele ce sunt frumoase — sau pl[cute la vedere).
ΓÇ₧}nnoireΓÇ¥ este aici superlativul a tot ceea ce este nou, at_t ca esen@[, c_t \i ca durat[.
ΓÇ₧Cartea C_nt[riiΓÇ¥: veche colec@ie de imnuri dedicate r[zboaielor pe care Israeli@ii le-au purtat de-a lungul drumului lor ]ntre Egipt \i Canaan; azi, pierdut[. Speciali\tii o atest[ ca fiind una \i aceea\i oper[ cu Cartea Dreptului (sau Cartea lui Ia\ar), citat[ la Ios 10, 13 \i 2 Rg 1, 18. Se crede c[ citatul de fa@[ a fost nucleul original al rug[ciunii lui Solomon; eliminat din Textul Masoretic, el ]i este propriu Septuagintei. Teologia lui, dens[, e evident[ ΓÇö succint ΓÇö din cele trei note precedente.
Verbul kainízo indic[ ac@iunea de a inaugura ceva nou ca act sacramental; a\a trebuie citit \i ]n textul de fa@[.
= S[rb[toarea prin excelen@[, aceea a Corturilor.
= Extremit[@ile nordice \i sudice ale Palestinei.
Potrivit r_nduielii din Deuteronom 16, 15, S[rb[toarea Corturilor dura \apte zile; aceasta, ]n toat[ perioada pre-exilic[. Masore@ii ]ns[ au ad[ugat ]nc[ \apte: ΓÇ₧... timp de \apte zile \i alte \apte zile, adic[ paisprezece zileΓÇ¥, ceea ce, de altfel, e ]n neconcordan@[ cu ]nceputul versetului urm[tor. Ei au crezut c[ \apte zile a durat inaugurarea propriu-zis[ a templului, c[reia i-a urmat S[rb[toarea Corturilor, sc[p_ndu-le faptul c[ regele le-a concentrat pe am_ndou[ ]n una singur[.
Literal: ΓÇ₧la cortul s[uΓÇ¥, expresie ]ncet[@enit[ din vremea c_nd fiii lui Israel erau nomazi.
Sensul de aici al verbului antilamváno este „a veni ]n ajutorul cuiva”, dar cu nuan@a sensului primar: a face ceva ]n schimbul a altceva.
Ebr.: ΓÇ₧KabulΓÇ¥. Dup[ unii, cuv_ntul ar fi ]nsemnat ΓÇ₧#ar[de-nimicΓÇ¥; dup[ al@ii: ΓÇ₧#ar[-de-hotarΓÇ¥; oricum, un nume dispre@uitor. De re@inut c[ Solomon nu i le d[duse ca schimb pentru materiale \i me\teri (pe acestea i le pl[tise deja, cf. 5, 11), ci pentru c[, ]n acel moment, nu avea ceva mai bun ΓÇö inclusiv bani.
Cantitate enorm[: peste 5.000 de kilograme aur! Gestul pare a-l fi umilit pe Solomon, dar cronicarul din 2 Par 8, 2 noteaz[ c[ ΓÇ₧Solomon a rezidit cet[@ile pe care i le d[duse Hiram \i ia a\ezat pe fiii lui Israel s[ locuiasc[ acoloΓÇ¥, ceea ce sugereaz[ c[ aurul dat de Hiram ]nsemna, de fapt, r[scump[rarea cet[@ilor pe care le refuzase. ΓÇö }n continuare, versetele 15-25 sunt preluate din recenzia lui Origen, ]n concordan@[ cu Textul Ebraic. De fapt, ele reprezint[ o mai potrivit[ inser@ie a textului din 10, 22 a-c.
T. M. o spune direct: ΓÇ₧corvoad[ΓÇ¥ = munc[ silnic[ (rezervat[ sclavilor). Septuaginta nuan@eaz[ ]n sensul c[ zilele de munc[ obligatorie (vezi nota de la 5, 13) erau echivalente impozitului pe care cet[@enii, oricum, ]l datorau statului.
Textual: ΓÇ₧o corabieΓÇ¥ (substantiv generic).
ΓÇ₧Coada-M[riiΓÇ¥ desemneaz[ terminalul cornului r[s[ritean al M[rii Ro\ii.
Ofir: localitate celebr[ prin calitatea aurului. Localizare incert[.
Saba (sau |eba, dup[ numele unuia din nepo@ii lui Avraam ΓÇö vezi Fc 25, 3) era teritoriul unei comunit[@i de negustori din sud-vestul Arabiei, comunitate care, la vremea aceea, controla toate c[ile comerciale ale regiunii. Vizita la Ierusalim a reginei de Saba a devenit celebr[ nu numai ]n contextul ei biblic, dar \i ]n legendele arabe \i ]n tradi@ia Etiopienilor (ace\tia din urm[ pretind c[ ea sΓÇÖa ]ntors ]n Etiopia purt_nd la s_n un prunc care va fi ]ncep[torul dinastiei lor imperiale). La r_ndu-i, lumea arab[ era faimoas[ prin ]n@elep@ii ei.
ainígma (cite\te enigma) = „cuv_nt obscur, cu dou[ sau mai multe ]n@elesuri”; „enigm[” (dar nu ]n sens de ghicitoare, ci de problem[ care se cere deslu\it[).
Termenul ebraic pentru desemnarea acestui lemn nu conduce la identificarea lui. }n general, se crede c[ ar fi vorba de santal, lemn de esen@[ tare \i culoare ro\ie, foarte bun pentru decora@ii \i pentru confec@ionarea instrumentelor muzicale; totu\i Iosif Flaviu ]l aseam[n[ cu pinul (ΓÇ₧dar mai alb \i mai str[lucitorΓÇ¥).
Cantitate enorm[: peste 23.000 de kilograme!
ΓÇ₧de dincoloΓÇ¥: din p[r@ile arabe.
Scuturile erau de lemn, dar acesta era suflat cu aur pe ambele fe@e. Un siclu de aur c_nt[rea ceva mai mult de 11 grame \i jum[tate. }n T. M.: ΓÇ₧...c_te \ase sute de sicliΓÇ¥.
O min[ de aur c_nt[rea 571,200 grame. ΓÇö Scuturile mari protejau corpul ]ntreg; scuturile mici, doar o parte. Acestea, suflate cu aur, nu erau destinate r[zboaielor, ci par[zilor militare sau decor[rii s[lilor de arme.
ΓÇ₧Aur l[muritΓÇ¥: aur purificat prin foc; aur pur.
T. M. adaug[: ΓÇ₧filde\, maimu@e \i p[uniΓÇ¥.
ΓÇ₧... de la R_uΓÇ¥: de la Eufrat.
Coa: dup[ toate probabilit[@ile, vechiul nume al Ciliciei, provincie din Asia Mic[, renumit[ pentru caii de ras[.
M[re@ia unui rege oriental se m[sura \i cu bog[@ia haremului s[u, un a\ez[m_nt, desigur, foarte costisitor.
Aici \i ]n versetul 23 autorul folose\te cuv_ntul ΓÇ₧satanΓÇ¥, care, ]n limbajul biblic, are conota@ia du\manului prin excelen@[.
LXX intercaleaz[ aici un text care, ]n realitate, ]\i are locul ]n versetele 23-24 (lacun[ ]n ed. Rahlfs).
Literal: ΓÇ₧d[rileΓÇ¥ (vezi nota de la 9, 21).
Literal: ΓÇ₧zece sceptreΓÇ¥.
Verset preluat din recenziile lui Origen \i Lucian, conforme cu T. M.; ]n ed. Rahlfs, not[ infrapaginal[.
2 Par 9, 29 o nume\te ΓÇ₧Cartea profetului Natan, Cartea lui Ahia din |ilo \i Vedeniile lui Ido v[z[torul despre Ieroboam, fiul lui NabatΓÇ¥.
Se pare c[ e vorba de o cifr[ rotund[ (dar, oricum, foarte apropiat[ de adev[r).
ΓÇ₧ScorpioniΓÇ¥: bici ]n ale c[rui plesne erau ]mpletite ace de s_rm[.
Prin Israel se ]n@eleg, aici, cele zece triburi care vor alc[tui regatul de nord.
E vorba de Israeli@ii triburilor din nord care, din motive foarte variate, se stabiliser[ pe teritoriul a ceea ce va fi regatul de sud, Iuda. (Acest verset e preluat din recenziile lui Origen \i Lucian, confirmate \i de T. M.).
Cu aceasta se consfin@ea formarea celor dou[ regate: Israel, ]n nord, cu zece triburi, \i Iuda, ]n sud, cu dou[.
Cei men@iona@i ]n v. 17.
Textul care urmeaz[, p_n[ la sf_r\itul versetului (numerotat ]n edi@ia Rahlfs cu 24 a-z) reprezint[ o inser@ie anticipativ[ a ceea ce va fi istorisit ]n capitolul 14.
ΓÇ₧P[rinteleΓÇ¥ ]n sensul de ΓÇ₧buniculΓÇ¥.
Ced_nd ]nclina@iilor idolatre ale fiilor lui Israel, Aaron f[cuse \i el, ]n pustie, un vi@el de aur (I\ 32, 4). Junincile (sau vacile), ca reprezent[ri sacre, erau familiare ]n Canaan, dar ]n flagrant[ contradic@ie cu monoteismul iudaic. Generat[ de o ra@iune politic[ personal[, reforma lui Ieroboam ad_ncea \i mai mult ruptura dintre cele dou[ fac@iuni ale Israeli@ilor.
Betel... Dan: localit[@i situate la extremitatea sudic[ \i, respectiv, nordic[ a regatului.
ΓÇ₧Om al lui DumnezeuΓÇ¥: om trimis de Dumnezeu, cel ce vorbe\te ]n numele Domnului; uneori asimilat cu profetul.
Dumnezeu Se roste\te prin gura celui ce min@ise, tocmai spre a-i ar[ta acestuia c[ El nu poate fi min@it; omul lui Dumnezeu va fi pedepsit pentru neascultare, aceasta fiind un p[cat mult mai greu dec_t minciuna.
Cuv_ntul Domnului nu e un simplu mijloc de comunicare, ci ]ns[\i fiin@a, prezen@a \i lucrarea Sa; a-i ΓÇ₧am[r]ΓÇ¥ cuv_ntul e ca \i cum L-ai am[r] pe El.
Aici intervine nu numai plinirea cuv_ntului Domnului, ci \i minunea: leul, cel pururea avid de c[rnuri \i s_nge, refuz[ s[-\i devore victima sau s[ atace asinul.
Ultima propozi@ie se afl[ numai ]n Septuaginta; men@iune menit[ s[ ateste c[, de\i pedepsit pentru neascultare, omul lui Dumnezeu este adev[ratul mijlocitor pentru m_ntuirea p[c[tosului care \i-a recunoscut gre\ala.
Prin ΓÇ₧R_uΓÇ¥ se ]n@elege Eufratul (\i, ]n consecin@[, Mesopotamia).
ΓÇ₧Cr_nguriΓÇ¥ (sau ΓÇ₧desi\uriΓÇ¥): tufe p[duroase care ad[posteau ritualurile orgiastice p[g_ne.
Ebr.: ΓÇ₧Cartea Cronicilor regilor lui IsraelΓÇ¥.
Versetele 1-20 ale acestui capitol (care, cu unele variante \i amplific[ri, repet[ istorisirea din 12, 24) sunt preluate din Codex Alexandrinus.
Literal, eufemismul ΓÇ₧ascuns[ v_nzoleal[ΓÇ¥. Textul Ebraic, ceva mai explicit, denun@[ prostitu@ia sacr[, de ambele sexe, practicat[ ]mpotriva interdic@iei din Dt 23, 19 (vezi \i nota).
Ieroboam domnea ]n Israel (regatul de nord).
Literal: ΓÇ₧p[rintele s[uΓÇ¥. David r[m_ne, peste tot, etalon pentru regele credincios.
T. M. adaug[: ΓÇ₧... ]n afar[ de ]nt_mplarea cu Urie HeteulΓÇ¥.
}n T. M., acest verset sun[: ΓÇ₧|i r[zboi a fost ]ntre Roboam \i Ieroboam ]n toate zilele vie@ii lorΓÇ¥, ceea ce, desigur, reprezint[ un dublet al textului din 14, 30. }n versiunea greac[, ed. Rahlfs ]l trece ca parte a versetului 7 (versetul 6 fiind omis); deci, locul lui este aici.
Grecescul teleté (folosit, ]n V. T., numai aici \i la Amos 7, 9) are un ]n@eles foarte complex (pe care noi ]l cunoa\tem de la Herodot, Euripide, Platon \i al@ii) \i nu poate fi tradus printr’un singur cuv_nt; la plural (ca ]n cazul de fa@[): rituri de ini@iere ]n religiile misterice, care se f[ceau ]n mare secret, cu foarte multe precau@ii, ]n trepte cu incanta@ii ritmice, rituri ]n care excelau misterele orfice \i mitraice. (}n lips[ de ceva mai bun, Biblia 1688 traduce: „pric[jiturile” — adic[ tic[lo\iile, infamiile —, iar cea din 1914: „smintelile”). T. M.: „prostitu@ia sacr[”.
Prin ΓÇ₧spurc[ciuniΓÇ¥ se ]n@eleg, de obicei, idolii.
Situat[ la 9 km nord de Ierusalim, fort[rea@a Rama urma s[ fie doar ]nceputul anex[rii unui teritoriu menit s[-i ]nchid[ lui Asa c[ile de comunicare.
Verset preluat din recenzia lui Origen; eliminat din versiunile principale ca dublet al versetului 16.
Prin ΓÇ₧de\ert[ciuniΓÇ¥ se ]n@elegeau idolii \i ]nchinarea la ei.
T. M. adaug[: ΓÇ₧... a ]nceput s[ domneasc[ ]n anul al dou[zeci \i \aselea al lui Asa, regele IudeiΓÇ¥.
Versiunea Ebraic[ \i Codex Alexandrinus adaug[: ΓÇ₧]n anul al dou[zeci \i \aptelea al lui Asa, regele IudeiΓÇ¥.
T. M. adaug[: ΓÇ₧\i a ]nceput s[ domneasc[ ]n anul al dou[zeci \i \aptelea al lui Asa, regele IudeiΓÇ¥.
Evident, e vorba de un r[zboi civil ]n care Tibni, pentru o vreme, a de@inut superioritatea.
Asa: rege ]n Iuda.
}n realitate, e vorba de un deal, ]nalt de aproximativ 450m fa@[ de c_mpul ]nconjur[tor; excelent punct strategic ]n vreme de r[zboi \i centru comercial ]n vreme de pace.
Septuaginta (Codex Alexandrinus) intercaleaz[ aici, adic[ ]n urm[toarele opt paragrafe (pe care ed. Rahlfs le numeroteaz[ cu 28 a-h), scurta istorie a regelui Iosafat, pe care T. M. o relateaz[ ]n 22, 41-51.
E vorba, \i aici, de prostitu@ia sacr[, una din practicile cultelor idolatre.
LXX: ΓÇ₧}n SiriaΓÇ¥. Corectat dup[ T. M. Textul, enigmatic, ar vrea s[ sugereze c[ Edomul era condus de un delegat al regelui Iosafat.
SΓÇÖa plinit astfel blestemul lui Iosua Navi (Ios 6, 26).
Ilie este una dintre cele mai puternice personalit[@i ale Vechiului Testament, cel ce duce o lupt[ grea \i ]nd_rjit[ ]mpotriva idolatriei care b_ntuia, ]ncep_nd de la casa regal[, ]ntregul Israel. Numele lui se traduce: ΓÇ₧Domnul este Dumnezeul meuΓÇ¥. Amintirea lui e foarte puternic[ \i ]n vremea M_ntuitorului; ]n momentul ΓÇ₧schimb[rii la fa@[ΓÇ¥, el apare, al[turi de Moise, ca m[rturisitor \i prieten al lui Iisus (Mt 17, 3). Aici el apare dintrΓÇÖodat[, f[r[ nici o introducere.
Literal: ΓÇ₧... dec_t numai prin gura cuv_ntului meuΓÇ¥.
ΓÇ₧P_r_ulΓÇ¥ era, de fapt, un torent care-\i s[pase o albie ad_nc[ prin st_nc[ria muntelui, oferindu-i astfel lui Ilie o bun[ ascunz[toare de m_nia regelui.
Sarepta (azi, Sarafand): cetate situat[ la 15 km sud de Sidon. A\adar, Domnul ]l trimite pe Ilie la o femeie p[g_n[, ]n casa c[reia va face minuni, fapt ce va fi remarcat de Iisus (Lc 4, 26); afront la adresa necredin@ei lui Israel.
Ebr.: ΓÇ₧... \i pentru fiul meuΓÇ¥.
Literal: ΓÇ₧... prin m_na lui IlieΓÇ¥ (ebraism). Ilie nu a l[sat nimic scris.
Cu alte cuvinte: Tu l-ai ucis, Tu s[-l ]nvii! }n T. M., fraza e interogativ[.
Muntele Carmel: simbol al m[re@iei naturale \i al m_ndriei israeliene; magnific[ scen[ pe care se va desf[\ura cr_ncena confruntare religioas[.
Locu@iune menit[ s[ denun@e duplicitatea religioas[ a fiilor lui Israel.
Motiva@ie ironic[!
C_nd o voce nu e auzit[, ]n fapt ea nu exist[!
diatrého = „a alerga de colo p_n[ colo”.
E vorba de incizii rituale pe corp, practicate ]n religiile feniciene \i, prin contaminare, chiar de unii Israeli@i.
}n ritualurile paroxistice se ]nscria \i autoflagelarea.
Citat textual din Fc 35, 10. }n trupul altarului rezidit, \i ]n contextul unui popor divizat politic, Ilie introduce simbolul unit[@ii celor dou[sprezece triburi ale lui Israel.
Rezidirea altarului nu e altceva dec_t ΓÇ₧vindecareaΓÇ¥ unui trup bolnav.
Se pare c[ nu e vorba de o m[sur[ de capacitate, ci de suprafa@a pe care puteau fi sem[nate dou[ m[suri de s[m_n@[, ceea ce ar echivala cu aproximativ 30 de metri p[tra@i.
Chi\on: ap[ ce curge ]n valea lui Izreel, lunec[ pe sub clinurile r[s[ritene ale muntelui Carmel \i se vars[ ]n Mediterana aproape de Haifa. O astfel de execu@ie, prompt[ \i rapid[, se explic[ at_t prin mentalitatea \i practicile vremii, c_t \i prin ne]ndurarea cumplitului Ilie fa@[ de principalii autori ai deprav[rii poporului s[u.
Ilie iese de sub jurisdic@ia lui Ahab \i a Izabelei, refugiindu-se ]n regatul de sud, pe care ]l str[bate p_n[ la Beer-|eba, ultima localitate pe p[m_nt cultivat, din apropierea c[reia ]ncepe de\ertul.
Ienup[r: arbust din familia r[\inoaselor; umbr[ rar[, dar alta mai bun[ nu se afla ]n pustie.
Ebr.: ΓÇ₧un ]ngerΓÇ¥.
Horeb (sau Sinai): muntele pe care Moise primise tablele legii, dup[ ce postise patruzeci de zile \i patruzeci de nop@i (I\ 34, 28; Dt 9, 9); un post de aceea\i durat[ va face Iisus ]nainte de a ie\i la propov[duire (Mt 4, 2; Lc 4, 2). Hrana tainic[ \i ]nt[ritoare a lui Ilie a fost interpretat[ de c[tre Sfin@ii P[rin@i ca prefigur_nd Euharistia.
Cuv_ntul „pe\ter[” e articulat (to spélaion), ceea ce ]nseamn[ c[ e vorba de o grot[ cunoscut[. Tradi@ia cre\tin[ va vedea ]n Ilie prototipul monahului; de aici, preferin@a c[lug[rilor (]ndeosebi r[s[riteni) de a locui ]n pe\teri (precum, la noi, Daniil Sihastrul).
Versetele 11-12: imagine grandioas[, de mare frumuse@e \i ad_ncime. Pe acela\i munte, unde prezen@a Domnului ]n fa@a lui Moise se manifestase prin nor, fulgere, tunete, negur[, foc \i tr_mbi@e, ]n prezen@a lui Ilie Se manifest[ prin áura (cite\te avra) = „adiere u\oar[ de v_nt”, „mi\carea \i sunetul brizei marine”, prefigur_ndu-L astfel pe Dumnezeu Care li se va ar[ta oamenilor prin Iisus Hristos, Cel „bl_nd \i smerit cu inima” (Mt 11, 29). Cele dou[ moduri de manifestare a lui Dumnezeu (]n func@ie de v_rstele \i percep@ia omenirii) vor fi evidente, simbolic, pe un alt munte, al Taborului, c_nd Iisus Se va schimba la fa@[ av_ndu-i al[turi pe Moise \i Ilie (Mt 17, 3; Mc 9, 4; Lc 9,30).
|i-a acoperit fa@a pentru eventualitatea c[ Domnul i Se va ar[ta de-a dreptul, nemijlocit. C_t despre ΓÇ₧cojocΓÇ¥, acesta era o mantie f[cut[ din bl[ni@e de miel; ea era, deopotriv[, ve\m_nt profetic \i ]nvelitoare ]mpotriva frigului.
= Semn c[ l-a luat ]n posesie, c[ Elisei trebuie s[-l urmeze.
}n LXX sΓÇÖa f[cut o rocad[: capitolul 20 devine 21 \i viceversa. P[str[m aceast[ ordine, ]n conformitate \i cu vechile edi@ii rom_ne\ti.
Ahab e dispus la un compromis, dar nu s[ accepte preten@iile excesive ale asediatorului.
T. M.: ΓÇ₧Cel ce se ]ncinge [cu sabia] s[ nu se f[leasc[ precum acel ce \i-o descingeΓÇ¥.
Lupt[tori de elit[, pu@ini la num[r, dar foarte bine instrui@i. T. M.: „…dou[ sute treizeci \i doi”.
T. M.: ΓÇ₧... to@i fiii lui Israel, \apte miiΓÇ¥.
ΓÇ₧Omul lui DumnezeuΓÇ¥ poate fi profetul din versetele 13 \i 22 sau un altul; ]ntruc_t este articulat, poate fi acela\i.
Literal: ΓÇ₧ie\iriΓÇ¥. E vorba de str[du@e-bazar, unde se f[ceau schimburi comerciale; cu alte cuvinte, Benhadad se ofer[ s[ deschid[ ]n Damascul Siriei pie@e de desfacere pentru produsele israeliene.
Ahab nu-\i d[duse seama c[ interven@ia regelui captiv nu era altceva dec_t o viclenie menit[ s[ trezeasc[ orgoliul generos al oric[rui suveran ]ng_mfat.
= Rostire cu autoritate divin[.
Adic[ sΓÇÖa mascat.
DintrΓÇÖo men@iune ]n 18, 45 reiese c[ Ahab, a c[rui re\edin@[ era ]n Samaria, avea \i o cas[ (probabil, o re\edin@[ de var[) ]n Izreel.
Nabot avea dreptate: ]n virtutea dreptului cutumiar, o mo\tenire de la p[rin@i nu putea fi ]nstr[inat[, ea fiind, de fapt, un bun al ]ntregii familii. Ahab ]\i d[ seama c[ ]n fa@a legii nescrise nu poate face nimic.
Literal: ΓÇ₧oamenii liberiΓÇ¥ sau ΓÇ₧oamenii n[scu@i liberiΓÇ¥, ceea ce la Evrei ]nsemna ΓÇ₧frunta\iΓÇ¥, sau chiar ΓÇ₧nobiliΓÇ¥.
Postul general era r_nduit ]n momentele cruciale, de mare criz[, \i constituia un semnal de alarm[. }n cazul de fa@[, postul avea func@ie de factor psihologic, pe fundalul c[ruia urma s[ se comit[ crima.
Izabela, prin oamenii ei, exploateaz[ evlavia poporului \il acuz[ pe Nabot c[ a ]nc[lcat interdic@ia specificat[ ]n I\22, 28.
Regele ]\i asum[ doliul, dar ]\i urm[re\te @inta.
Poc[in@a omului \i ]ndurarea lui Dumnezeu sunt posibile chiar \i ]n cazul unuia dintre regii cei mai tic[lo\i pe care i-a avut Israelul.
Iosafat era vasal al lui Ahab \i a venit la chemarea acestuia. Faptul va fi evident ]n desf[\urarea evenimentelor.
Potrivit istoricului Iosif Flaviu, Ramotul Galaadului fusese luat de c[tre Benhadad, regele Siriei, ]n vremea lui Omri.
Cei patru sute erau profe@i de curte, ]ntotdeauna aten@i s[ fie pe placul regelui; sceptic, Iosafat cere \i o alt[ m[rturie.
Eunuc (sau famen): demnitar la curtea regal[.
Acest Miheia nu are nimic ]n comun cu profetul Miheia, autorul c[r@ii care-i poart[ numele.
ΓÇ₧O\tirea ceruluiΓÇ¥: mul@imile ]ngerilor.
Un ΓÇ₧duh mincinosΓÇ¥ trimis de Dumnezeu ]n gura unor profe@i poate fi interpretat fie printrΓÇÖo anumit[ inten@ie a Domnului, Cel care uneori implementeaz[ binele prin r[u (a\a cum va afirma Pavel: ΓÇ₧|i de aceea le trimite Dumnezeu lucrare de am[gire, pentru ca ei s[ dea crezare minciuniiΓÇ¥ ΓÇö 2 Tes 2, 11), fie prin asaltul pe care puterile r[ului ]l dau asupra binelui (idee formulat[ de Petru: ΓÇ₧Dar au fost ]n popor \i profe@i mincino\i, dup[ cum \iΓÇÖntre voi vor fi ]nv[@[tori mincino\i, care vor strecura erezii pierz[toare...ΓÇ¥ ΓÇö 2 Ptr 2,1). Ieremia \i Iezechiel vor avea mult de furc[ cu fal\ii profe@i, ]ntotdeauna optimi\ti \i mobilizatori, dar total lipsi@i de sim@ul realit[@ii.
T. M.: ΓÇ₧Cum? Oare Duhul Domnului sΓÇÖa dep[rtat de la mine ca s[ gr[iasc[ prin tine?ΓÇ¥ Oricum, ]n textul de fa@[ nu este \i nu poate fi vorba de Duhul Sf_nt.
T. M. adaug[: ΓÇ₧Asculta@i, toate popoarele!ΓÇ¥, sintagm[ transferat[ din Miheia 1, 2 de c[tre cineva care i-a confundat pe cei doi.
T. M.: ΓÇ₧... din ]nt_mplareΓÇ¥.
T. M.: ΓÇ₧... r[zboiul sΓÇÖa ]nt[r_tatΓÇ¥.
Versetele 47-50 sunt preluate din Codex Alexandrinus \i ]n conformitate cu T. M.
